Cină în lumina apusului
Am plecat la mare pentru un weekend prelungit. După o zi de plajă, nu mai aveam energia să ieșim la clubăreală. Eram moi de la soare așa că am decis să ieșim la un restaurant. Am vrut (mai mult ea) să mergem la Restaurantul Marinarului, dar, cu doar o oră înainte, am decis (mai mult eu) să mergem la restaurantul hotelului ce-mi poartă numele. Pe la 7 jumătate seara, veneam de la plajă și am oprit să vorbesc cu chelnerul să ne rezerve o masă și mi-a spus că nu se poate. Am insistat că sunt cazat la hotelul de unde este și restaurantul și a spus că în acest caz are o masă. Mi-a arătat-o. O masă de doi pe o cărare din curtea terasei. Terasa în sine este amplasată pe faleză, sus și are o priveliște simpatică spre mare. Am mers în cameră. Ne-am pregătit și am coborât la masă extrem de încântați. Am ajuns la masa rezervată la ora stabilită 20 și 30 de minute și am descoperit un cuplu ocupându-ne locurile. Chem chelnerul, un tip la 22 de ani cu mască pe figură și cu o codiță mică de păr în vâ...
